Să vă spun câteva cuvinte despre o conferinta maraton la care a meritat însă fiecare minut petrecut. Multe idei, informații, contacte într-un timp foarte scurt, într-un mediu internațional… un eveniment reușit.
Mai întâi să remarc omniprezența sufixului sau prefixului „cloud”. Ați remarcat că nu prea ești de bon ton dacă nu adaugi cuvântul cloud undeva în tema, titlul evenimentului, produsului sau serviciului ? Am mai vorbit aici despre această temă, așa că nu mă voi opri foarte mult, însă vă sugerez să fiți cu ochii pe cloud… ca să parafrazez un îndemn deja celebru care ne invită să privim cerul.
Deși Conferința s-a intitulat Cluster Cloud – „Innovative Clusters, Key Drivers of Economic Smart Specialisation”, impresia mea a fost că tema principală a fost tratată mai degrabă tangențial… nu că ar fi fost rău… doar o constatare.
S-a vorbit foarte mult de competitivitate, inovare, cercetare dezvoltare, smart specialisation, proiecte, afaceri…
Smart specialisation
Din nou, trebuie să vă previn că aceast cuvânt „smart” este foarte în vogă. Și nu este vorba de acronimul care a făcut și el istorie, ci de un termen care conține o multitudine de nuanțe (bine țintit, inteligent, ingenios, sustenabil), imperfect redate de traducerea în română prin termenul „inteligent”.
Dl. Adrian Curaj, a prezentat o avanpremieră a Strategiei de Cercetare Dezvoltare Inovare ce va fi lansată oficial în foarte scurt timp ce postulează tocmai acest principiu: „smart specialisation”. Mai pe înțelesul tuturor, dacă tot nu avem resurse să facem de toate, mai bine să ne concentrăm resursele limitate în niște domenii în care avem șanse să performăm. Metodologia participativă de tip foresight pusă în operă pentru elaborarea strategiei mi s-a părut impresionantă, iar rezultatele ei au ținut cont în egală măsură de „emoții și date” așa cum a spus-o chiar directorul executiv al UEFISCDI, instituția care a coordonat tot efortul.
Cu privirea spre 2020, 4 sunt domeniile ce par a avea șanse să devină prioritare în efortul de Smart specialisation pe care și România ar trebui să-l facă pentru a recupera din decalajul de competitivitate:
- Bioeconomie
- ICT
- Ecotehnologii
- Energie și mediu
Să rămânem optimiști cu privire la faptul că această strategie coerentă va beneficia și de o punere în practică consecventă. În plus, demnă de amintit este și intervenția cuiva din public care a subliniat că, pentru a produce efecte concrete, această strategie trebuie corelată cu strategia de competitivitate (care am înțeles că este la versiunea a III-a neoficială), strategia de industrializare (există una ?) și nu în ultimul rând strategia de dezvoltare a României.
Intreprinzator = visator pragmatic
Dl. Florin Talpeș, pentru cei cărora numele nu le spune nimic, CEO Bitdefender, a avut o intervenție plină de substanță în care a pornit de la 2 informații oarecum contradictorii: România se află pe locul 76 în lume în ceea ce privește competitivitatea (prin comparație Bulgaria – locul 57), dar pe locul 48 în lume în ceea ce privește inovația (Bulgaria locul 41). Aceasta înseamnă că există o resursă de inovație relativ consitentă care nu se traduce în competitivitate, mai concret piața și exportul României nu se bazează pe inovația creată în România.
Demonstrația a fost mai lungă, dar nu vreau să insist prea mult, ci să sar direct la 2 soluții propuse de marele întreprinzător român, care pleacă de la premiza că nu te poți baza pe un parteneriat cu statul (poți cel mult să îl consideri o oportunitate):
1- Realizarea de clustere pe verticala
Aceasta ar trebui realizată prin 2 măsuri urgente :
a) Autoguvernarea industriilor (ca și condiție preexistentă, industriile trebuie să conștientizeze în primul rând că sunt industrii)
b) Elaborarea de strategii pe termen mediu și lung (5-20 ani) și punerea în practică a unui Road-map
2 – Crearea de competente si cunoastere
Principalele arii de cunoaștere ce necesită îmbunătățire drastică ar fi :
a) înțelegerea mecanismelor pieței, marketing
b) designul de noi produse și servicii
Doina Cepalis – un intreprinzator roman de succes
De departe cea mai fermecătoare intervenție a fost cea a directorului general Te-Rox prod, firmă românească a cărei cifră de afaceri a crescut în intervalul 2007-2010 cu 650 %. Asta e partea frumoasă a poveștii, dar dna. Cepalis ne-a confirmat, așa cum ne și așteptam, faptul că în spatele acestui succes sunt multe umilințe (mai ales din partea băncilor și a autorităților) multă muncă și dedicație (din partea echipei care i-a fost mereu alături).
Te-Rox prod a intrat pe nișa producerii de scaune pentru copii pariind pe o idee simplă ce a făcut marii retaileri să renunțe la furnizorii din China: „piața nu mai suportă stocuri”. Livrarea de produse rapid și în cantități mici a impus firma dnei Cepalis pe piață și a creat un nou model de business competitiv.
Am cunoscut o Doina Cepalis extrem de deschisă, deloc arogantă, caldă, dar în același timp energică, hotărâtă, voluntară.
Ar mai fi multe de spus, dar poate într-un articol viitor.
