PNDR 2014-2020 intors de CE

de Simion ILIE
418 vizualizări 3 minutes read

Draftul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 a fost dur criticat de Comisia Europeană (CE), întorcându-se la autoritățile din România cu 341 de paragrafe (56 de pagini) conținând observații minuțioase referitoare la neajunsurile documentului transmis.

În treacăt fie spus, mult așteptata accelerare a absorbției în primii ani de implementare a noului cadru financiar 2014-2020 pare a suferi de sindromul „fata Morgana”, având în vedere că suntem la finalul anului 2014 și nici măcar un cent din bugetul alocat României nu a fost contractat, dară-mi-te cheltuit și mai apoi rambursat!

Care sunt principalele critici ?

Documentul transmis de CE conține foarte multe recomandări, făcute de cineva care chiar a citit documentul transmis de autoritățile române și nu doar l-a răsfoit.  Ca o observație de ordin general, Comisia  reiterează necesitatea realizării unei programări strategice consolidate pentru perioada de programare 2014-2020, astfel încât să se realizeze o concentrare a fondurilor asupra acelor domenii de intervenție care pot genera cea mai mare valoare adăugată din perspectiva strategiei Europa 2020. Cu alte cuvinte, dacă toate domeniile sunt priorități, de fapt, această abordare ascunde lipsa unei priorizări reale. De asemenea, CE ne atrage atenția asupra lipsei de coerență între PNDR și Acordul de Parteneriat (AP).

 97% din potentialii beneficiari sunt exclusi de la finantare

Autoritățile de la Bruxelles, remarcă excluderea de la finanțare a 97% din potențialii beneficiari de fonduri prin PNDR:

Desi strategia indica drept prioritare fermele mici si mijlocii si fermele de familie, in practica acest criteriu conduce la o concentrare foarte mare a fondurilor asupra unui numar limitat de exploatatii, excluzând în mod efectiv 97% dintre exploatațiile agricole din Romania de la posibilitatea de a beneficia de masurile PNDR care vizeaza promovarea competitivitatii. (paragraful 2 din Comunicarea CE)

Cu alte cuvinte, sunt excluse fermele de subzistență și semi-subzistență, ce reprezintă o majoritate covârșitoare în pesajul autohton, pentru care autoritățile din România nu par a avea un plan concret.

Lipsa de corelare cu strategiile nationale în ceea ce priveste INOVAREA

Inovarea, ca mijoc de dezvoltare a competitivității există doar pe hârtie (în Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare Inovare și în Strategia Națională pentru Competitivitate), atunci când vine vorba de alocare financiară, nu suntem consecvenți. Doar 1,56% din bugetul PDR este direcționat către această prioritate prin 3 măsuri (M01, M02 și M16), asta în ciuda faptului că sectoarele agroalimentar și agricol sunt indicate ca sectoare prioritare în cadrul strategiilor naționale de specializare inteligentă și competitivitate.

Simplificarea poverii administrative… un vis frumos

Acest deziderat frumos al UE, se izbește în peisajul autohton de o obtuzitate și o lipsă de viziune incalificabile. Astfel, faptul că „noul PDR oferă dovezi limitate în direcția eforturilor de simplificare sau de reducere a obstacolelor pentru beneficiari” nu este de natură să ne surprindă foarte tare. În fapt, CE așteaptă de la autoritățile din România niște măsuri concrete de SIMPLIFICARE și avertizează asupra unei practici neaoșe :

Este necesar un echilibru prudent între condițiile necesare asigurării unui management financiar solid și realizării eficiente a obiectivelor PDR și riscul „prezentării într-o lumină favorabilă” prin adăugarea unor restricții sau sarcini administrative suplimentare excesive la nivel național. (paragraful 10 din Comunicarea CE)

Adică… ce trebuie să înțeleg eu după ce citesc de 10 ori paragraful… faptul că autoritățile din România impun o povară excesivă pe beneficiari… ca „să dea bine” la Bruxelles !? Și-aici ar trebui să mă scandalizez… sau să mă resemnez ?!

Aș putea continua pagini întregi… dar cred că dacă vă interesează subiectul, puteți citi și singuri documentul. 🙂

S-ar putea să-ți placă...

Add Comment