Orice proiect în care sunt utilizate metode și tehnici de management de proiect, și nu vorbim doar de proiecte europene, ar trebui să fie caracterizat de eficacitate si eficienta. Să ne înțelegem, oricine poate implementa un proiect risipind bani si timp fără măsură, dar adevărata provocare este să atingi obiectivele unui proiect cu exact atâtea resurse câte sunt strict necesare sau altfel spus, să faci lucrurile CARE trebuie CUM trebuie.
Sunt proiectele europene caracterizate de EFICACITATE și EFICIENȚĂ?
Ambele noțiuni sunt destul de importante atunci când vorbim de project management în general și de proiecte europene în special. Adesea am remarcat că, atunci când nu sunt complet ignorate, cele două noțiuni sunt frecvent confundate. Un tutorial video realizat de mine clarifică această confuzie.
Eficacitatea in proiecte europene
EFICACITATEA = A face lucrurile CARE trebuie (doing the right things) – ce se traduce în cazul unui proiect prin prioritizare, focalizare pe obiective și indicatori. Nu există proiect european care să nu aibă o secțiune dedicată obiectivelor, iar atingerea acestora este obligatorie prin contractul de finanțare semnat anterior primirii banilor europeni, altfel se returnează banii, integral sau proporțional cu procentul de neîndeplinire al obiectivelor.
Și totuși … din păcate, în realitate, în proiectele europene, întâlnim foarte multe situații care se îndepărtează de teorie. În unele proiecte este imposibil de apreciat spre exemplu dacă există eficacitate din cauza faptului că obiectivele specifice sunt vag, general formulate, fiind foarte greu de apreciat la finalul proiectului dacă au fost sau nu atinse. Aici nu este doar vina aplicantului, ci și a celor care le evaluează și care nu au prea auzit de obiective SMART.
Uneori poți surmonta problema obiectivelor vag formulate prin raportarea la o altă rubrică a cererii de finanțare și anume cea referitoare la indicatori pentru a răspunde dacă proiectul poate fi sau a fost caracterizat de eficacitate. Din experiența mea de evaluator de această dată, am observat că acolo unde formularul cererii de finanțare nu solicită o cuantificare clară a indicatorilor (se întâmplă în proiectele mai mici), aplicanții se mulțumesc să enumere o listă întreagă de indicatori, fără a-i cuantifica la momentul T0 (înainte de începerea proiectului) și fără a anticipa valoarea lor al momentul T1 (la finalul proiectului).
Ce-i drept, în vechiul exercițiu financiar, 2007-2013, problema evaluării eficacității s-a pus, fără prea mare succes, chiar și la nivelul Uniunii Europene și s-a constatat că este dificil de pus în practică deoarece nu exista un set de indicatori comuni pentru toate statele. Prin noile Regulamente europene pentru exercițiul financiar 2014-2020, s-a făcut puțină ordine în acest subiect. Nu s-a mai lăsat la latitudinea statelor membre să definească seturi de indicatori proprii, ci au fost formulate 11 obiective tematice, pentru fiecare dintre acestea au fost definite priorități de investiții cărora le sunt asociate indicatori, iar utilizarea fondurilor vine la pachet cu obligativitatea asumării unor ținte clare pe indicatori comuni pre-existenți. Așadar trendul este acela de a acorda o atenție mai mare eficacității utilizării fondurilor și evaluării măsurilor ce beneficiază de sprijin european.
Proiecte europene fazate
Spuneam și mai sus faptul că regulile europene spun că dacă proiectele finanțate nu sunt „funcționale” după finalizarea acordării sprijinului și în perioada de sustenabilitate asumată, suma primită cu titlul de sprijin european trebuie returnată integral.
În România, după ce s-a cerut o extensie până în 2015 a termenului de utilizare a banilor din exercițiul financiar 2007-2013, multe proiecte (în general cele de infrastructură cu instituții ale statului beneficiare) nu au fost finalizate la timp.
Ce a făcut Guvernul ? Pentru a nu risca să returneze întreaga sumă deja înghițită de proiecte, fie a decis fazarea acestora, urmând a fi continuate din banii aferenți noului exercițiu financiar 2014-2020 (și vorbim de sume colosale de aproximativ 3 miliarde de euro ce vor mânca din fondurile europene 2014-2020, adică actualul cadru financiar, în timp ce banii alocați în exercițiul financiar anterior au rămas necheltuiți!), fie a decis alocarea de sume suplimentare de la bugetul de stat pentru finalizare, știut fiind faptul că orice factură plătită după 31 decembrie 2015 nu ar mai fi fost eligibilă la Uniunea Europeană. Povestea mai pe larg o găsiți descrisă aici, iar Ordonanța de Urgență incertă la momentul articolului de pe Republica, o găsiți aici.
Ce patesti daca proiectul european nu e caracterizat de eficacitate ?
Voi răspunde rabinic…depinde…
Dacă ești beneficiar privat de bani europeni, odată primite fondurile europene, trebuie să faci lucrurile CARE trebuie, adică exact acelea la care te-ai angajat prin proiectul / cererea de finanțare depusă, altfel spus trebuie să îndeplinești obiectivele la nivelul calitativ și cantitativ asumat, altfel riști să returnezi integral sumele cheltuite din bani europeni. Am mai povestit despre asta și în articolul ”Cum se obțin banii europeni”.
Pentru instituțiile publicece beneficiază de fonduri europene, deocamdată, remarcăm un climat de impunitate, nu numai că nu sunt aspru penalizate pentru neîncadrarea în termene, dar mai și primesc „bonusuri” de la bugetul de stat pentru finalizarea proiectelor întârziate.
Despre eficiența în proiectele europene, vom vorbi într-un articol viitor. Stay tuned!
